Prezentare generală
Familiile ISSAI, ISA și IIA, etica, amenințările la adresa independenței, pragul de semnificație, asigurarea și calitatea misiunii.
Starea modulului
- •Tematică: Desfășurarea auditului
- •Ultima verificare: 2026-07-31
- •Domeniu: Pregătire independentă pentru concurs; sursele oficiale prevalează întotdeauna.
Familii de standarde
Auditorii din sectorul public lucrează cu standarde care se suprapun. ISSAI oferă cadrul INTOSAI pentru auditul sectorului public. ISA emise de IAASB stabilesc cerințe și orientări pentru auditul financiar. Standardele globale de audit intern ale IIA reglementează practica auditului intern. Mandatul unei misiuni și metodologia adoptată determină standardele aplicabile; auditorul nu trebuie să combine cerințele în mod nejustificat sau să declare conformitatea fără a îndeplini condițiile relevante.
INTOSAI-P 1 conține principiile fundamentale ale Declarației de la Lima. INTOSAI-P 10 conține Declarația de la Ciudad de México privind independența instituțiilor supreme de audit. ISSAI 100 stabilește principiile fundamentale ale auditului sectorului public. ISSAI 200, 300 și 400 abordează auditul financiar, auditul performanței și, respectiv, auditul conformității.
Principii etice
Etica auditului din sectorul public se axează pe integritate, independență și obiectivitate, competență, conduită profesională, confidențialitate și transparență. Un cod nu este suficient. Organizația are nevoie de declarații, verificări ale conflictelor de interese, rotație sau măsuri de protecție, canale de consultare și mecanisme de aplicare.
Amenințări la adresa independenței
Printre amenințările frecvente se numără:
- •interesul personal: un interes financiar sau profesional influențează aprecierea;
- •autorevizuirea: auditorul evaluează activități pe care le-a proiectat sau realizat anterior;
- •reprezentarea intereselor: auditorul promovează poziția entității auditate;
- •familiaritatea: o relație apropiată sau de lungă durată diminuează scepticismul profesional;
- •intimidarea: presiunea sau teama influențează domeniul de aplicare, probele sau raportarea.
Măsurile de răspuns pot include retragerea persoanei aflate în conflict de interese, modificarea responsabilităților, adăugarea unei revizuiri independente, refuzarea activităților care nu țin de audit, rotația personalului, escaladarea cazurilor de ingerință sau, atunci când măsurile de protecție nu pot reduce amenințarea la un nivel acceptabil, refuzarea ori încetarea activității profesionale sau a misiunii.
Raționamentul profesional și scepticismul profesional
Raționamentul profesional aplică cunoștințele, experiența și standardele în procesul decizional. Scepticismul profesional reprezintă o atitudine vigilentă și interogativă, care evaluează critic probele și rămâne atentă la contradicții, riscul de fraudă și părtinirea conducerii. Scepticismul nu înseamnă prezumarea lipsei de onestitate. Înseamnă să nu acceptați afirmațiile fără o analiză critică, dar nici să nu le respingeți fără probe.
Competența și diligența necesară
Echipa trebuie să dețină, în ansamblu, cunoștințe despre subiect, metoda de audit, legislația relevantă, contabilitate, date și IT. Specialiștii pot oferi sprijin în domeniile tehnice. Auditorul rămâne responsabil pentru evaluarea caracterului adecvat al activității specialistului în raport cu scopul auditului.
Diligența profesională necesară este proporțională cu complexitatea, importanța și riscul. Aceasta nu garantează detectarea fiecărei erori sau fraude. Documentația trebuie să prezinte raționamentul care stă la baza aprecierilor semnificative.
Managementul calității
Calitatea este integrată pe parcursul întregului audit, nu adăugată în etapa aprobării raportului. Controalele esențiale includ:
- •responsabilități clare și decizii privind acceptarea;
- •personal competent și timp suficient;
- •îndrumare, supraveghere și revizuire;
- •consultare privind aspectele dificile sau controversate;
- •revizuirea calității misiunii atunci când criteriile o impun;
- •soluționarea divergențelor de opinie;
- •finalizarea și arhivarea documentate;
- •monitorizare și remediere la nivel organizațional.
Persoana care revizuiește calitatea misiunii oferă o evaluare obiectivă a aprecierilor semnificative înainte de emiterea raportului. Aceasta nu preia responsabilitatea conducătorului misiunii și nu înlocuiește supravegherea obișnuită.
Modelul riscului de audit
În cazul auditului financiar, riscul de audit este analizat în mod obișnuit prin prisma riscului inerent, a riscului de control și a riscului de nedetectare. În formă simplificată:
`Audit risk = risk of material misstatement × detection risk`
Riscul de denaturare semnificativă combină riscul inerent și riscul de control. Auditorii evaluează aceste componente, nu le controlează în mod direct. Ei ajustează natura, plasarea în timp și amploarea procedurilor de audit pentru a reduce riscul de nedetectare la un nivel acceptabil de scăzut.
Pragul de semnificație
Pragul de semnificație reflectă măsura în care o omisiune sau o denaturare ar putea influența în mod rezonabil deciziile utilizatorilor. Acesta are dimensiuni cantitative și calitative. O valoare redusă poate fi semnificativă din cauza ilegalității, fraudei, caracterului sensibil, obligațiilor de prezentare a informațiilor sau comportamentului conducerii. Pragul de semnificație pentru execuție este stabilit sub pragul de semnificație global, pentru a reduce riscul de agregare.
Asigurare rezonabilă și limitată
Asigurarea rezonabilă este ridicată, dar nu absolută. Asigurarea limitată presupune activități mai puțin ample și, în mod normal, susține o concluzie exprimată în formă negativă. Termenii misiunii, standardele aplicabile și probele determină nivelul de asigurare; denumirea acestuia nu poate compensa procedurile inadecvate.
Tipare de deficiențe privind calitatea
- •Antedatarea probelor privind revizuirea după emiterea raportului.
- •Considerarea bifării unei liste de verificare drept dovadă a unei revizuiri de fond.
- •Permiterea ca presiunile bugetare să prevaleze asupra activităților necesare, fără revizuirea sferei misiunii sau raportarea limitării.
- •Permiterea entității auditate să selecteze eșantionul.
- •Clasarea probelor contradictorii fără documentarea soluționării acestora.
- •Confundarea consultării cu transferul responsabilității.