Abstractizarea: păstrați esențialul, eliminați restul

Abstractizarea înseamnă să lăsați în mod deliberat deoparte informațiile care nu afectează rezultatul care vă interesează. De exemplu, atunci când planificați o călătorie cu trenul, vă interesează ora plecării, peronul și destinația, dar nu culoarea scaunelor sau numele mecanicului de locomotivă. Secretul este să identificați variabilele care modifică efectiv răspunsul: dacă ignorați viteza trenului, puteți să nu observați o întârziere; dacă includeți materialul tapițeriei scaunelor, vă irosiți efortul mental. În sarcinile de tip EPSO, primiți adesea un scenariu care conține detalii suplimentare menite să vă distragă — rolul dumneavoastră este să identificați detaliile irelevante și pe cele esențiale.

Un truc util de eliminare este să vă întrebați: „Dacă modific acest detaliu, se schimbă răspunsul?” Dacă nu, este doar zgomot informațional. Un alt indiciu: căutați numere sau nume care apar o singură dată — acestea sunt adesea piste false. De asemenea, aveți grijă să nu abstractizați excesiv: dacă eliminați fusul orar dintr-o problemă de programare, veți obține o oră greșită pentru reuniune. Examenul testează adesea capacitatea de a distinge între datele esențiale și cele opționale, așadar exersați luând o problemă și enumerând ceea ce trebuie să păstrați și ceea ce puteți elimina.

Pentru a reține acest aspect, gândiți-vă la o hartă: o hartă de metrou prezintă stațiile și liniile, dar nu distanțele reale sau denumirile străzilor — aceasta este abstractizarea. Dacă ați încerca să includeți fiecare stradă, harta ar deveni inutilă. Prin urmare, atunci când întâlniți o întrebare, imaginați-vă că desenați o hartă doar a conexiunilor necesare. Dacă puteți enumera cele trei sau patru date care contează cu adevărat, ați realizat corect abstractizarea.